Castrul Roman Cumidava

Castrul Roman Cumidava

Numele vechi al Râșnovului este “Komidava”. “Polis”-ul (orașul) din Dacia fiind amintit cu acest nume de marele geograf Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit “Cumidava“. Sub această formă, el apare pe un monument din piatră din timpul împăratului roman Alexander Severus, descoperit în castrul roman aflat la 3 km N-NV de Râșnovul contemporan.

Așezarea dacică era puternic fortificată, fiind apărată de trei valuri de pământ și de trei șanțuri în fața lor, precum și de turnuri de piatră. În timpul celui de al doilea război daco-roman (105-106), cetatea dacică a fost incendiată și parțial demantelată de către romani. După transformarea Daciei în provincie romană, trupele aduse în Cumidava pentru supravegherea drumului ce traversa trecătoarea Branului au ridicat un castru, mai întâi de pământ, apoi de piatră.

Castrul roman este situat în punctul “Gradiște“, la circa 500 m. sud de pârâul Bârsa. Săpăturile arheologice, desfășurate în mai multe campanii, au descoperit o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar și o mare cantitate de ceramică aparținând dacilor. Prezența pieselor de origine dacică demonstrează ca în sau foarte aproape de castru locuiau daci, din rândul cărora se pare că erau recrutați și soldați pentru armata romană.

O altă vatră de locuire din perioada romană a fost descoperită în zona intersecției căii ferate cu șoseaua Brașov – Câmpulung (“La Pepiniera“). O așezare cu o întindere de aproximativ 4 ha, în care au fost degajate locuințe (cu suprafața medie de locuit de 16 mp.), vetre și gropi de provizii. În una din locuințe s-a descoperit o fibulă romană, databilă la jumătatea secolului al III-lea cu analogii în castrele romane de pe Rin.

Totuși, majoritatea ceramicii este de tradiție locală, cea romană fiind destul de puțină. Așezarea are un preponderent caracter agricol. Legătura strânsă cu locuitorii castrului din apropiere este evidentă, existând și teoria conform căreia dacii așezați aici să fie cei strămutați la sfârșitul celui de al doilea război daco-roman de pe Dealul Cetății.

Pe Dealul Cetății nu este cert că a existat o așezare sau o cetate înainte sau după cucerirea romana, fiind posibil ca materialele arheologice descoperite aici și datate ca provenind din epoca romană să provină de la un post roman de supraveghere.

Râșnovul este menționat documentar pentru prima dată în anul 1331, iar în Evul Mediu și în epoca modernă se numără printre cele 12 sate ce formau districtul Brașov pomenit în documente la 1377.

Amplasarea orașului Râșnov pe drumul comercial ce legă Transilvania de Țara Românească i-a asigurat o dezvoltare economica timpurie.

Așezarea a fost in primul rând un centru comercial de tranzit încă din 1427, cu drept de târg săptămânal acordat de regele Sigismund de Luxemburg și care și-a păstrat importanța vecinătății Brașovului, cel mai mare centru comercial din sudul Transilvaniei în relațiile cu sud-estul Europei.

Comments

comments